ARTICOLE
OCT
10
THU

Ziua Mondială a Educației, o zi de neuitat pentru noi!

Categoria Noutăți    |     12:03

Ziua Mondială a Educației, o zi de neuitat pentru noi!

Galerie foto

La data de 5 octombrie, în întreaga lume, se sărbătorește Ziua Mondială a Educației. În această zi se evidențiază rolul dascălilor în dezvoltarea noilor generații și recunoașterea meritelor acestora în formarea culturii, valorilor și moralei unei societăți. Evenimentul ține să reamintească faptul că o educație de calitate reprezintă cheia unei reușite profesionale.

În acest sens, am avut parte de Ziua Educației, de o recunoaștere din partea Protopopiatului Slobozia, a eforturilor noastre, ale cadrelor didactice, dar și ale elevilor noștri beneficiari și voluntari, în promovarea valorilor creștine și culturale, ce urmăresc atingerea desăvârșirii: „Fiți, dar voi, desăvârșiți, precum Tatăl vostru Cel ceresc, desăvârșit este” (Matei 5,48).

Cu mic cu mare și cu mult entuziasm, un număr de 47 de persoane, copii și adulți, am plecat într-o frumoasă călătorie, spre orașul Brăila. Am poposit pentru început la Mănăstirea „Sfântul Pantelimon” de la Lacul Sărat așezată în imediata apropiere a municipiului Brăila. Biserica beneficiază de cadrul natural oferit de parcul stațiunii și de interesul crescut an de an al pelerinilor spre această oază de liniște sufletească.

Liniște sufletească și căldură am simțit și noi, cei care am ales să ne petrecem câteva clipe aici, la Mănăstirea de la Lacul Sărat din Brăila. Maica Pantelimona, pe care am întâlnit-o aici, a găsit răgaz să ne vorbească nouă, celor prezenți, cu multă emoție în glas, despre Mănăstirea „Sfântul Pantelimon”, care este astăzi o oază de rugăciune și de reculegere duhovnicească pentru monahi, dar și liman sufletesc pentru bolnavii aflați la tratament în stațiune și pentru cei care îi trec pragul.

Copiii prezenți au avut ocazia să vadă cu câtă măiestrie sunt cusute veșmintele preoțești în atelierul de broderie existent în incinta mănăstirii. Au vizitat apoi colecția etnografică intitulată sugestiv „Suflet și trup”, amenajată în noul corp al așezământului monahal, ce cuprinde obiecte autentice populare românești, mobilier, ceramică, obiecte de uz casnic, țesături de interior, costume tradiționale, meșteșuguri.

La intrare ne-a întâmpinat un ceas, simbol al timpului omului integrat în timpul Domnului, în timpul absolut și care ne-a purtat într-un periplu spiritual, arătându-ne cum se reflectă marile sărbători creștine de peste an, în existența țăranului creștin român.

Maica Iustina, cea care a însuflețit această expoziție, ne-a declarat că fiecare obiect este o filă în cartea vieții noastre, unele mai de preț decât altele, care ne amintesc de satul nostru natal, de unde am plecat și din nefericire, unde nu ne mai întoarcem. Costumul tradițional românesc, autentic și frumos, apreciat în toată lumea, este o recapitulare a întregii mitologii, a tuturor tradițiilor și a întregii istorii, desfășurată de-a lungul timpului, arătând că aici a existat și există și va fi un popor. Motivul pentru care trebuie să continuăm să ne ocupăm de acest univers miniatural al satului românesc este unul cât se poate de firesc. Dorința de a păstra „duhul” acelor oameni harnici și iscusiți, „un duh de rugăciune, de puritate, de dragoste, prezent în fiecare exponat”.

Dacă ne iubim neamul, trebuie să o dovedim și nu putem decât prin salvarea și promovarea tradiției, încercând să transformăm un colțișor din casa noastră într-un colț de rai cu amintirile moștenite din familia noastră creștinească și românească.

Bucuria noastră, a celor prezenți a fost cu atât mai mare, când la finalul vizitei noastre în muzeul Mănăstirii, am revăzut obiecte și accesorii școlare semnificative din istoria învățământului românesc.

Nu aveam cum să nu ne gândim la faptul că anul acesta este proclamat ca „An omagial al satului românesc, al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari”. Și lucrurile sunt atât de frumos îmbinate în această expoziție, unde se vede dăruirea și priceperea monahiilor care au contribuit la realizarea acesteia și dragostea, respectul și prețuirea acestora pentru neamul românesc, față de spiritul creator, de hărnicia și de credința oamenilor simpli de la Dunărea de Jos.

Colecția este un omagiu închinat acestor oameni minunați, care au păstrat în duh de rugăciune și cu multă sfințenie tradiția moștenită din moși-strămoși. „Casa părintească înseamnă pentru țăranul român tradiție vie, înseamnă lege, înseamnă rudenie, care uneori e de natură spirituală, înseamnă cuib de lumină și radiație de binefaceri ale unor date venite din adâncimi necunoscute, dar care acționează puternic” (Ernest Bernea).

Am plecat de aici cu sufletul încărcat de liniște sufletească și emoție. „Frumusețea stă în dragostea celui care primește, în creștinul din fiecare dintre noi, călit în oțel lichid și botezat cu mir fierbinte”, cum grăia părintele Nicolae Steinhardt.

Am avut prilejul să vizităm în continuare, Salonul internațional de caricatură, ediția a XIV-a, Brăila, unde cei prezenți s-au destins privind lucrările expuse.

Muzeul de istorie „Carol I” a fost următorul obiectiv turistic pe care ne-am propus să-l vizităm. Cu ajutorul unui ghid, am pătruns în tainele istoriei, am descoperit evoluția economică și socială a Brăilei (1830 – 1944), în contextul politic național, am vizitat expoziții organizate cu piese din colecțiile proprii sau în colaborare cu instituții prestigioase de profil din țară, care au avut în vedere menținerea interesului pentru activitatea muzeală, noutatea și temele propuse fiind principalele puncte de atracție.

Cu un bagaj mare de cunoștințe, ne-am îndreptat spre un loc așteptat cu multă nerăbdare de copii, un centru comercial din Brăila. Toți participanții au fost răsplătiți de Protopopiatul Slobozia cu o masă pe placul lor.

Plimbarea noastră prin Brăila nu se putea încheia fără să ajungem la Grădina Zoologică. Am văzut aici diverse păsări și animale sălbatice, pe care mulți dintre copii mi-au mărturisit că nu le-au văzut niciodată.

Uitându-ne la ceas, am văzut că vizita noastră aici a durat peste o oră, timpul trecând fără a ne da seama. Întrucât această locație ne-a amintit de zilele copilăriei, de ziua educației, pe care o sărbătoream în acea zi, am promis că vom reveni.

Ziua educației, o zi de neuitat...așa mi-au mărturisit toți cei prezenți.

În această excursie m-am simțit minunat. A fost o zi deosebită pentru mine. Primul loc pe care l-am vizitat a fost Mănăstirea „Sfântul Pantelimon” de la Lacul Sărat. Am aflat de la o măicuță despre istoricul acestei mănăstiri, ne-am reamintit împreună că Sfântul Pantelimon, ocrotitorul mănăstirii, este pomenit în data de 27 iulie și că este numit „doctor fără de arginți”, deoarece nu pretindea de la nimeni vreun fel de plată pentru binefacerile primite. Este considerat ocrotitor al medicilor și vindecătorul bolnavilor, fiind un model de medic următor lui Hristos”. (Daniela, clasa a VII-a)

Am pășit cu interes pragul Muzeului de istorie din Brăila și am aflat lucruri interesante despre ocupațiile locuitorilor din zona Brăilei, de-a lungul timpului. Ne-am bucurat de multitudinea de flori și vegetație din Grădina Mare a Brăilei. Vizita la Mall și Grădina Zoologică a avut ca scop relaxarea și distracția noastră. M-am bucurat de această zi minunată!”. (Maia, clasa a VII-a)

Excursia a fost minunată, de neuitat! Am mers împreună cu prietenii mei și am făcut cunoștință și cu alți copii cu care m-am și împrietenit. Atunci când am ajuns la Biserica „Sfântul Pantelimon” am simțit o senzație unică. De parcă Dumnezeu nu ar fi fost prezent doar în sufletul meu, ci și în această excursie, cu noi. Vizita la Muzeul „Carol I” mi-a oferit ocazia de a afla cât mai multe informații despre viața locuitorilor din Brăila și nu numai. La Grădina Zoologică am văzut multe animale, păsări frumos colorate, pe care eu nu le-am mai întâlnit. Ne-a bucurat tare mult și vizita de la Mall Brăila, unde am servit cu toții un meniu de la restaurantul KFC și ne-am cumpărat și ceva, ca amintire, de acolo. Toți am fost fericiți și am vorbit despre locurile preferate din cele pe care le-am vizitat”. (Denisa, clasa a VII-a)

A consemnat doamna Daniela Matei, profesor de religie